Vladimir Cosma

Vladimir Cosma

Vladimir Cosma la Londra, în 2007, în studiourile Abbey Road, pentru înregistrarea operei sale „Marius et Fanny”
Date personale
Născut (84 de ani)[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
București, România[5][6] Modificați la Wikidata
PărințiTeodor Cosma,
Carola Cosma
CetățenieRomână, franceză
Ocupațiedirijor
compozitor
violonist
pianist
compozitor de coloană sonoră[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[7]
limba română Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiÉcole normale de musique de Paris, Universitatea Națională de Muzică București  Modificați la Wikidata
Gen muzicaloperă
symphonic music[*][[symphonic music (type of instrumental composition for symphony orchestra)|​]]
jazz  Modificați la Wikidata
Instrument(e)vioară  Modificați la Wikidata
PremiiCavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[*]
prix Henri-Langlois[*][[prix Henri-Langlois (French film award)|​]] ()
Comandor al Ordinului Artelor și Literelor[*]
Ordinul Meritul Cultural
Ordinul Meritul Cultural în grad de mare ofițer[*]
Legiunea de Onoare în grad de Ofițer[*] ()  Modificați la Wikidata
Semnătură
Prezență online
Vladimir Cosma

Vladimir Cosma (n. , București, România) este un violonist, compozitor și dirijor român, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Theodor Cosma, a fost pianist și dirijor, mama sa, Carola, a fost autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, a fost compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni.

După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar),[8] în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare.

Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („Volpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.).

În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau seriale TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayatte, Gérard Lauzier, Jean-Pierre Mocky, Edouard Molinaro, Jean-Marie Poiré, printre care: Marele Blond cu un pantof negru, Diva, Aventurile rabinului Jacob, La Boom, La Chevre, La Gloire de mon Pere, Le Diner de cons... De asemenea, compozitorul a participat cu succes la realizarea unor importante producții pentru televiziunile franceză și americană: Michel Strogoff, Fata lui Mistral, Cheateau Vallon, Misterele Parisului, Les coeurs brules.

Muzica de film i-a permis să abordeze și să aprofundeze diferite tendințe muzicale: jazz-ul (cu opere scrise pentru mari soliști ca: Toots Thielmans, Chet Baker, Don Byas, Stéphane Grappelli, Jean-Luc Ponty, Philip Catherine, Tony Coe, Pepper Adams), melodii (pentru Nana Mouskouri, Marie Laforêt, Richard Sanderson, Diane Dufresne, Herbert Léonard, Mireille Mathieu, Nicole Croisille, Lara Fabian, Guy Marchand etc.), lucrări de inspirație folclorică (pentru Gheorghe Zamfir, Stanciu Simion „Syrinx”-nai, Liam O’Flynn- cimpoi, Romane- chitară) precum și formele clasice („Concertul Berlinului pentru vioară și orchestră”, „Concertul pentru eufoniu și orchestră”, „Concertul iberic pentru trompetă și orchestră”, „Scurt-metraje pentru cvintete de alămuri”) și în 2006, a dirijat, în premieră mondială, creația „Divertisment pentru narator și orchestră simfonică”, după Fabulele lui Jean de La Fontaine, într-un concert dat la Victoria Hall din Geneva, cu Orchestre de la Suisse Romande, avându-l ca recitator pe Lambert Wilson.

Vladimir Cosma a compus opera „Marius și Fanny”, după Marcel Pagnol, a cărei premieră a avut loc la Opera din Marsilia, în distribuție cu Roberto Alagna și Angela Gheorghiu, în rolurile titulare și Jean-Philippe Lafont, în rolul lui César.

În 2008 a scris partitura comediei muzicale „Aventurile Rabinului Iacob” care s-a jucat în premieră la Palatul Congreselor din Paris, avându-i ca interpreți pe Eric Métayer, Marianne James, Spike, Julie Victor.

În iunie 2009, Vladimir Cosma a dirijat, în premieră mondială, în Biserica Sainte-Madeleine de Béziers, cantata „1209”, pentru soprană, recitator, cor de copii și orchestră, pe care a compus-o cu prilejul centenarului „Masacrului de la Béziers”.

În paralel, s-a consacrat dirijării și rescrierii propriilor compoziții muzicale pentru film, în scopul de a fi interpretate în afara sălilor de cinematograf, în cadrul concertelor de muzică simfonică. A dat între altele un concert la Geneva cu L'Orchestre de la Suisse Romande în 2003, o serie de concerte cu L'Orchestre National de Lyon în același an, trei concerte la Paris, în sala „Le Grand Rex” în 2005, un concert excepțional cu L'Orchestre National de l'Ile-de France la Teatrul Chatelet din Paris în 2010.

Dirijează mari orchestre simfonice în Franța și în străinătate, în compania unor soliști prestigioși ca Ivry Gitlis, Vadim Repin, Wilhelmenia Fernandez, Silvia Marcovici, Patrice Fontanarosa, Jean-Luc Ponty, Didier Lockwood, Stanciu Simion „Syrinx”, Philip Catherine.

În anul 2009, a apărut la editura „Hors Collection” o carte de interviuri cu Vincent Perrot, intitulată „Vladimir Cosma comme au cinéma”, și de curând, o antologie discografică a compozitorilor pentru film, regrupând 91 de benzi originale integrale în două volume.

În 2010, postul de televiziune France 3 i-a consacrat două seri difuzând concertul de la Teatrul Chatelet și un film documentar intitulat „Vladimir Cosma Intime”.

Vladimir Cosma a primit două premii Cézar pentru „Cea mai bună muzică de film”: „Diva” (1982) și „Le Bal” (1984), apoi două premii 7 d'Or pentru „Cea mai bună muzică TV” în 1986 și 1991 și diferite premii și distincții în Franța și în lume.

Vladimir Cosma a obținut numeroase Discuri de Aur și Platină în întreaga lume: Franța, Germania, Japonia, Anglia, Elveția, Belgia, Italia, Olanda, Scandinavia, etc.

Vladimir Cosma este Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare, Mare Ofițer al Meritului Cultural Român și Comandor al Ordinului „Des Arts et des Lettres”.

  1. ^ Vladimir Cosma, Filmportal.de, accesat în  
  2. ^ Vladimir Cosma, SNAC, accesat în  
  3. ^ „Vladimir Cosma”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  4. ^ Vladimir Cosma, Musicalics 
  5. ^ Who's Who in France 
  6. ^ „Vladimir Cosma”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  8. ^ http://www.evz.ro/detalii/stiri/muzica-lui-vladimir-cosma-omagiata-de-france-3-894979.html

Developed by StudentB